CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 190 / 2011

Dosar nr. 213 / 2011

AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003-Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003-Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.44  din 23.02.2011,

CONSILIUL  LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri :

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii, din perspectiva flexibilizării relaţiilor de muncă, dinamizării pieţei muncii şi a alinierii legislaţiei naţionale în domeniu la reglementările Uniunii Europene şi respectiv, la Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, concomitent cu asigurarea îmbunătăţirii nivelului de protecţie al salariaţilor.

Prin proiectul de lege se prevede:

-revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă;

-modificarea perioadei de probă, de la  30 zile la 90 zile calendaristice pentru  funcţiile de execuţie şi de la  90 zile la 120 zile calendaristice pentru funcţiile de conducere;

-eliminarea interdicţiei privind angajarea succesivă a mai mult de 3 persoane pentru perioada de probă pentru acelaşi post;

- modificarea condiţiilor de delegare a salariatului;

-termenul de preaviz este de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţie de execuţie şi de 45 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere;

-dreptul angajatorului de a institui obiectivele de performanţă;

-contractul individual de muncă pe perioadă determinată se încheie pe 36 luni.

De asemenea, se  introduc noi sancţiuni contravenţionale pentru angajator şi se înăspresc cele aplicabile până în prezent.

2.  Prin conţinutul său, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Semnalăm că proiectul de lege nu este însoţit şi de avizul Consiliului Economic şi Social.

4. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul de lege cade sub incidenţa normelor juridice statuate la nivelul Uniunii Europene, integrate Politicilor sociale şi ocupării forţei de muncă – Sectorul Condiţii de muncă, ce regrupează o serie de norme juridice privitoare la garantarea unui nivel optim de securitate şi de sănătate la locul de muncă al lucrătorilor.

La nivelul Uniunii Europene, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru locuri de muncă mai multe şi mai bune (Comunicarea Comisiei către Consiliul UE, intitulată „Raport strategic cu privire la Strategia de la Lisabona reînnoită pentru creştere şi locuri de muncă : lansarea noului ciclu (2008-2010).În pas cu schimbarea”, nr.COM(2007)803final, precizează o serie de noi acţiuni pe care Uniunea Europeană trebuie să le realizeze împreună cu statele europene în sectoare ce privesc investiţia în capitalul uman şi modernizarea pieţelor muncii, deblocarea potenţialului de afaceri în special al IMM-urilor, investiţia în cunoaştere şi inovare, energia şi schimbările climatice. S-a ajuns la concluzia că, este nevoie de forme noi de flexibilitate şi securitate, atât pentru persoane fizice şi juridice, cât şi pentru statele membre şi Uniunea Europeană.

Astfel, persoanele fizice au nevoie mai degrabă de siguranţa ocupaţiei decât siguranţa locului de muncă, tot mai puţini având un loc de muncă pe viaţă. Ca atare, a fost introdus conceptul de „flexisecuritate” în Uniunea Europeană, invocat şi definit pe larg în Comunicarea Comisiei către Consiliul UE, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor din data de 27 iunie 2007, nr.COM(2007)359 final, cu titlul „Către principii comune ale flexisecurităţii: Locuri de muncă mai multe şi mai bune prin flexibilitate şi securitate”.

În acest sens, s-a intenţionat elaborarea unor politici la nivel instituţional european cu caracter intracomunitar care abordează în acelaşi timp flexibilitatea pieţei forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă, precum şi securitatea, respectiv siguranţa ocupaţiei şi asigurarea socială în Uniunea Europeană.

Pe aceste premise, iniţiatorul, a considerat necesară modificarea şi completarea formei actuale a Codului Muncii, propunând următoarele: modificarea prevederilor care reglementează contractul individual de muncă pe perioadă determinată (în cazul creşterii perioadei pentru care se pot încheia contracte de muncă pe durată determinată de la 24 la 36 de luni), modificarea termenului de preaviz în cazul concedierilor pentru motive ce nu ţin de salariat (această modificare efectuându-se la recomandarea Comisiei Europene), flexibilizarea muncii prin agent de muncă temporară, respectiv şi extinderea cadrului juridic al duratei misiunilor de muncă temporară având drept scop impulsionarea muncii prin agent de muncă temporară (ţinându-se cont de principiul egalităţii de tratament juridic care se oferă salariaţilor temporari în raport de cei angajaţi pe durată nedeterminată, conform articolului 5 din Directiva nr.2008/104/CE), modificarea perioadelor de referinţă utilizate pentru calculul mediei orelor de muncă (timpul mediu de lucru pentru fiecare perioadă de 7 zile inclusiv orele suplimentare să nu depăşească 48 de ore, această dispoziţie se regăseşte în cadrul punctului b) al articolului 6 din Directiva nr.2003/88/CE), eliminarea anumitor neconcordanţe referitoare la reprezentanţii salariaţilor şi ai organizaţiilor sindicale, aspecte ce clarifică jurisdicţia muncii în ceea ce priveşte competenţa teritorială a instanţei de judecată, dar şi introducerea de noi sancţiuni contravenţionale.

Din analiza comparativă întreprinsă asupra proiectului Lege în raport cu dispoziţiile europene conţinute în Directivele nr.2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.299 din 18.11.2003 şi nr.2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului UE din data de 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L , nr.327 din 05.12.2008, precizate de iniţiator în contextul Expunerii de motive, apreciem că au fost transpuse doar sub formă parţială în cadrul proiectului supus spre avizare, în sensul că, au fost preluate numai dispoziţiile articolului 3 punctele a), b), c), d), e) din Directiva nr.2008/104/CE şi respectiv, articolul 6, punctul b) din Directiva nr.2003/88/CE.

Din punct de vedere formal, formulăm observaţia potrivit căreia, iniţiatorul ar trebui să specifice la punctul 104, respectiv articolul 294, teza a doua, din proiectul de lege textele (secţiunile/articolele/paragrafele, după caz) din actele juridice europene transpuse, cu caracter parţial.

Totodată, sugerăm iniţiatorului ca, în cadrul aceluiaşi punct 104, teza a doua, să menţioneze coordonatele Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în care s-a asigurat publicarea directivelor transpuse în contextul proiectului.

Precizăm că aceste dispoziţii normative obligatorii ce trebuie introduse în contextul elaborării actelor normative, îşi au temeiul juridic în cadrul art.45 alin.(1) şi (2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în 2010.

La punctul 101, aliniatul (4), punctele a) şi c), sugerăm  introducerea denumirii exacte a fondurilor Uniunii Europene la care se referă, deoarece toate măsurile din cadrul orientărilor privind ocuparea forţei de muncă (inclusiv politicile de flexisecuritate) sunt eligibile pentru asistenţa prin Fondul Social European (FSE), iar în multe cazuri, sprijinul financiar din partea Uniunii se poate asigura şi prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (prin acţiunile de formare profesională la nivelul societăţii şi măsurile active pentru piaţa forţei de muncă, inclusiv sprijinul acordat şomerilor în căutarea unui loc de muncă şi promovarea activităţii autonome şi a spiritului antreprenorial). De asemenea, Fondul European pentru Adaptare la Globalizare se poate încadra ca şi cum ar fi acesta o contribuţie comunitară semnificativă.

5. În plan redacţional şi sub aspectul respectării normelor de  tehnică legislativă,  în ceea ce priveşte unele din părţile dispozitive de modificare şi completare este necesar ca acestea să fie redactate după următoarele exemple:

-pentru evidenţierea modificărilor:

a) „Alineatul/alineatele ...al/ale articolului ... se modifică şi va/vor avea următorul cuprins:”

b) „La articolul ... litera/literele ...) se modifică şi va/vor avea următorul cuprins:”

c) „La articolul ... alineatul (...), litera/literele ...) se modifică şi va/vor avea următorul cuprins:”

-pentru evidenţierea completărilor:

a) „După articolul ... se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:”

b) „După alineatul (...) al articolului ... se introduce un nou alineat, alin.(...), cu următorul cuprins:”

c) „La articolul... alineatul....(), după litera...) se introduce o nouă literă, lit...), cu următorul cuprins:”.

Totodată, în cazul în care, din partea dispozitivă reiese că soluţia legislativă vizează modificarea integrală a unui articol, pentru o identificare corectă a acestuia, în faţa textului propus se va insera forma abreviată „Art.”, urmată de cifra corespunzătoare a articolului.

6. La titlu, având în vedere normele de tehnică legislativă,  sintagma „cu modificările şi completările ulterioare” trebuie eliminată.

7. La pct.5 în textul propus la art.21 alin.(5), este necesar să se precizeze dacă sunt zile calendaristice sau sunt zile lucrătoare. Observaţia este valabilă şi la art.44 alin.(1), art.52 alin.(2), art.119.

8. La pct.6 în textul propus la art.25 alin.(2), pentru un spor de rigoare normativă expresia „vor fi specificate” este necesar să fie înlocuită cu expresia „sunt specificate”.

Din acelaşi motiv, la art.31 alin.(5) expresia „va elibera” este necesar să fie redată sub forma „eliberează”, iar expresia „adeverinţă ce va fi vizată” să fie redată sub forma „adeverinţa care este vizată”.

9. La pct.7, precizăm că în cazul abrogărilor, partea dispozitivă se va reda, astfel:

„7. Alineatul (3) al articolului 27 se abrogă”

Această observaţie o reiterăm în mod corespunzător pentru toate situaţiile similare din proiect.

10. La pct.9 în textul propus la art.31, semnalăm că din text nu reiese care ar putea fi durata perioadei de probă şi pentru persoanele necalificate.

Totodată, încetarea fără preaviz a contractelor individuale de muncă ar putea genera unele abuzuri.

11.        La pct.11, în textul propus la art.33, semnalăm că termenul de maximum 12 luni  în care angajatorul poate face angajări succesive, este lung şi ar putea crea  incertitudine şi instabilitate atât pentru  salariaţi aflaţi în perioada de probă, cât şi pentru activitatea angajatorului.

12. La pct.12, în textul propus la art.34 alin.(3) şi (5) menţionăm că noţiunea nou-introdusă de „salariu brut” ar trebui definită pentru a nu se crea confuzii în aplicare şi având în vedere şi faptul că prevederile art.154-156 fac referire la conţinutul, plata şi stabilirea noţiunii de „salariu”. Totodată, la alin.(5) propunem înlocuirea expresiei „să ateste activitatea desfăşurată” cu expresia „să prevadă durata activităţii desfăşurate”.

13. La pct.13 în textul propus la art.35 alin.(1), pentru evitarea unor dubii în aplicare, ar trebui să se detalieze cum ar putea munci o persoană la acelaşi angajator în baza unor contracte individuale de muncă.

14. La pct.19, în textul propus pentru  lit.f) de la alin.(1) al art.40, prin acordarea dreptului angajatorilor, fără nici o circumstanţiere, de a stabili obiectivele de performanţă, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora, se pot crea puteri discreţionare care vor permite patronului oricând să concedieze salariatul.

Stabilirea acestor obiective de performanţă şi criterii de evaluare a realizării acestora, ar trebui să se facă cu acordul sau avizul sindicatelor sau reprezentanţilor salariaţilor.

15. La partea dispozitivă a pct.30, având în vedere că intervenţiile vizează numai modificarea art.56, sintagma „şi se completează” trebuie eliminată.

Totodată, la art.56 lit.d), având în vedere că în sistemul public de pensii nu există categoria de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare sugerăm să se analizeze sintagma din finalul textului „cu reducerea vârstei standard de pensionare”. Menţionăm că, s-ar putea crea o discriminare în ceea ce priveşte încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru cazurile prevăzute, respectiv, diferitele categorii de pensionari.

16. La pct.35, în textul propus pentru alin.(2¹) al art.69, pentru o exprimare normativă, sugerăm înlocuirea expresiei „menţionate” prin expresia „prevăzute”.

17. La pct.37 în textul propus la art.72 alin.(1)¸este necesar să se introducă termenul „publice” după cuvântul „instituţiile”.

18. La pct.49 în textul propus la art.90 alin.(2) lit.f), pentru claritatea textului sugerăm să se revadă sintagma „valoarea comisionului”. Considerăm că în contextul dat expresia potrivită ar fi „valoarea contractului”.

19. La pct.50, la textul prevăzut pentru alin.(2) al art.93, pentru rigoare normativă, sintagma „prevăzute la art.17 şi la art.18 alin.(1)” se va scrie „prevăzute la art.17 şi art.18 alin.(1)”.

20. La pct.59, la textul prevăzut la alin.(2) al art.107, pentru claritatea normei, este necesar a se revedea sintagma „în condiţiile legii”, urmând a se preciza actul normativ avut în vedere

21. La pct.60, la textul prevăzut la art.111 alin.(5), din considerente de redactare, sintagma „prevăzute la alin.(2), (3) şi (4)” va fi redactată „prevăzute la alin.(2)-(4)”.

22. La pct.62, la textul prevăzut pentru art.119 alin.(3), pentru a conferi normei mai multă precizie în exprimare, sintagma „pot fi compensate eventualele ore suplimentare” va fi scrisă „pot fi compensate orele suplimentare”.

23. La pct.64, la textul prevăzut pentru alin.(2²) al art.122, în vederea realizării unei trimiteri corecte, în loc de „art.(2¹)” se va scrie „alin.(2¹)”.

24. La pct.68, la textul propus pentru alin.(2) al art.142, trimiterea „la art.142 alin.(1)” se va raporta doar „la alin.(1)”având în vedere că alin.(2) face parte chiar din structura art.142.

25. La pct.103 propunem eliminarea expresiei „din 16 aprilie” din cadrul normei de trimitere aflată în cuprinsul art.293¹ .

Totodată, la art.293, semnalăm că textul propus pentru art.293¹ se încadrează tematic în cuprinsul art.296 din actul normativ de bază.

26. La menţiunea transpunerii, potrivit alin.(2) al art.45 din Legea nr.24/2000, republicată trebuie specificate în detaliu textele transpuse, precum şi Jurnalul Oficial în care au fost publicate Directivele transpuse.

27. La art.III,  pentru precizia exprimării expresia „Pe data intrării în vigoare”, se va înlocui cu expresia „La data intrării în vigoare”

Totodată la actul normativ de la liniuţa a doua, se va introduce  sintagma „cu modificările şi completările ulterioare”.

La liniuţa a treia, dispoziţia este incompletă, fiind necesar a fi specificat actul normativ din care face parte. Dacă este vorba de alin.(2) al art.298 din Codul muncii, această abrogare trebuie prevăzută în cadrul art.I, ca ultim punct.

Precizăm că ultima liniuţă de la alin.(2) al art.298 din Codul muncii, se referă la abrogarea dispoziţiilor contrare Codului muncii la data intrării sale în vigoare.

28. La art.IV pentru precizia normei, sintagma „în termen de 30 de zile” se va înlocui cu sintagma „la 30 de zile”.

29. La art.V, pentru o informare completă, sintagma „cu modificările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu modificările şi completările ulterioare”.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş  ILIESCU

Bucureşti

Nr.