CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 190 / 2011

Dosar nr. 213 / 2011

 

AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003-Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare

 

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003-Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.44  din 23.02.2011,

 

CONSILIUL  LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri :

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii, din perspectiva flexibilizării relațiilor de muncă, dinamizării pieței muncii și a alinierii legislației naționale în domeniu la reglementările Uniunii Europene și respectiv, la Convențiile Organizației Internaționale a Muncii, concomitent cu asigurarea îmbunătățirii nivelului de protecție al salariaților.

Prin proiectul de lege se prevede:

-revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurență;

-modificarea perioadei de probă, de la  30 zile la 90 zile calendaristice pentru  funcțiile de execuție și de la  90 zile la 120 zile calendaristice pentru funcțiile de conducere;

-eliminarea interdicției privind angajarea succesivă a mai mult de 3 persoane pentru perioada de probă pentru același post;

- modificarea condițiilor de delegare a salariatului;

-termenul de preaviz este de 20 zile lucrătoare pentru salariații cu funcție de execuție și de 45 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de conducere;

-dreptul angajatorului de a institui obiectivele de performanță;

-contractul individual de muncă pe perioadă determinată se încheie pe 36 luni.

De asemenea, se  introduc noi sancțiuni contravenționale pentru angajator și se înăspresc cele aplicabile până în prezent.

2.  Prin conținutul său, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Semnalăm că proiectul de lege nu este însoțit și de avizul Consiliului Economic și Social.

4. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul de lege cade sub incidența normelor juridice statuate la nivelul Uniunii Europene, integrate Politicilor sociale și ocupării forței de munc㠖 Sectorul Condiții de muncă, ce regrupează o serie de norme juridice privitoare la garantarea unui nivel optim de securitate și de sănătate la locul de muncă al lucrătorilor.  

La nivelul Uniunii Europene, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru locuri de muncă mai multe și mai bune (Comunicarea Comisiei către Consiliul UE, intitulat㠄Raport strategic cu privire la Strategia de la Lisabona reînnoită pentru creștere și locuri de muncă : lansarea noului ciclu (2008-2010).În pas cu schimbarea”, nr.COM(2007)803final, precizează o serie de noi acțiuni pe care Uniunea Europeană trebuie să le realizeze împreună cu statele europene în sectoare ce privesc investiția în capitalul uman și modernizarea piețelor muncii, deblocarea potențialului de afaceri în special al IMM-urilor, investiția în cunoaștere și inovare, energia și schimbările climatice. S-a ajuns la concluzia că, este nevoie de forme noi de flexibilitate și securitate, atât pentru persoane fizice și juridice, cât și pentru statele membre și Uniunea Europeană.

Astfel, persoanele fizice au nevoie mai degrabă de siguranța ocupației decât siguranța locului de muncă, tot mai puțini având un loc de muncă pe viață. Ca atare, a fost introdus conceptul de „flexisecuritate” în Uniunea Europeană, invocat și definit pe larg în Comunicarea Comisiei către Consiliul UE, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor din data de 27 iunie 2007, nr.COM(2007)359 final, cu titlul „Către principii comune ale flexisecurității: Locuri de muncă mai multe și mai bune prin flexibilitate și securitate”.

În acest sens, s-a intenționat elaborarea unor politici la nivel instituțional european cu caracter intracomunitar care abordează în același timp flexibilitatea pieței forței de muncă și a relațiilor de muncă, precum și securitatea, respectiv siguranța ocupației și asigurarea socială în Uniunea Europeană.

Pe aceste premise, inițiatorul, a considerat necesară modificarea și completarea formei actuale a Codului Muncii, propunând următoarele: modificarea prevederilor care reglementează contractul individual de muncă pe perioadă determinată (în cazul creșterii perioadei pentru care se pot încheia contracte de muncă pe durată determinată de la 24 la 36 de luni), modificarea termenului de preaviz în cazul concedierilor pentru motive ce nu țin de salariat (această modificare efectuându-se la recomandarea Comisiei Europene), flexibilizarea muncii prin agent de muncă temporară, respectiv și extinderea cadrului juridic al duratei misiunilor de muncă temporară având drept scop impulsionarea muncii prin agent de muncă temporară (ținându-se cont de principiul egalității de tratament juridic care se oferă salariaților temporari în raport de cei angajați pe durată nedeterminată, conform articolului 5 din Directiva nr.2008/104/CE), modificarea perioadelor de referință utilizate pentru calculul mediei orelor de muncă (timpul mediu de lucru pentru fiecare perioadă de 7 zile inclusiv orele suplimentare să nu depășească 48 de ore, această dispoziție se regăsește în cadrul punctului b) al articolului 6 din Directiva nr.2003/88/CE), eliminarea anumitor neconcordanțe referitoare la reprezentanții salariaților și ai organizațiilor sindicale, aspecte ce clarifică jurisdicția muncii în ceea ce privește competența teritorială a instanței de judecată, dar și introducerea de noi sancțiuni contravenționale.

Din analiza comparativă întreprinsă asupra proiectului Lege în raport cu dispozițiile europene conținute în Directivele nr.2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.299 din 18.11.2003 și nr.2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului UE din data de 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L , nr.327 din 05.12.2008, precizate de inițiator în contextul Expunerii de motive, apreciem că au fost transpuse doar sub formă parțială în cadrul proiectului supus spre avizare, în sensul că, au fost preluate numai dispozițiile articolului 3 punctele a), b), c), d), e) din Directiva nr.2008/104/CE și respectiv, articolul 6, punctul b) din Directiva nr.2003/88/CE.

Din punct de vedere formal, formulăm observația potrivit căreia, inițiatorul ar trebui să specifice la punctul 104, respectiv articolul 294, teza a doua, din proiectul de lege textele (secțiunile/articolele/paragrafele, după caz) din actele juridice europene transpuse, cu caracter parțial.

Totodată, sugerăm inițiatorului ca, în cadrul aceluiași punct 104, teza a doua, să menționeze coordonatele Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în care s-a asigurat publicarea directivelor transpuse în contextul proiectului.

Precizăm că aceste dispoziții normative obligatorii ce trebuie introduse în contextul elaborării actelor normative, își au temeiul juridic în cadrul art.45 alin.(1) și (2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în 2010.

La punctul 101, aliniatul (4), punctele a) și c), sugerăm  introducerea denumirii exacte a fondurilor Uniunii Europene la care se referă, deoarece toate măsurile din cadrul orientărilor privind ocuparea forței de muncă (inclusiv politicile de flexisecuritate) sunt eligibile pentru asistența prin Fondul Social European (FSE), iar în multe cazuri, sprijinul financiar din partea Uniunii se poate asigura și prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (prin acțiunile de formare profesională la nivelul societății și măsurile active pentru piața forței de muncă, inclusiv sprijinul acordat șomerilor în căutarea unui loc de muncă și promovarea activității autonome și a spiritului antreprenorial). De asemenea, Fondul European pentru Adaptare la Globalizare se poate încadra ca și cum ar fi acesta o contribuție comunitară semnificativă.

5. În plan redacțional și sub aspectul respectării normelor de  tehnică legislativă,  în ceea ce privește unele din părțile dispozitive de modificare și completare este necesar ca acestea să fie redactate după următoarele exemple:

-pentru evidențierea modificărilor:

a) „Alineatul/alineatele ...al/ale articolului ... se modifică și va/vor avea următorul cuprins:”

b) „La articolul ... litera/literele ...) se modifică și va/vor avea următorul cuprins:”

c) „La articolul ... alineatul (...), litera/literele ...) se modifică și va/vor avea următorul cuprins:”

-pentru evidențierea completărilor:

a) „După articolul ... se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:”

b) „După alineatul (...) al articolului ... se introduce un nou alineat, alin.(...), cu următorul cuprins:”

c) „La articolul... alineatul....(), după litera...) se introduce o nouă literă, lit...), cu următorul cuprins:”.

Totodată, în cazul în care, din partea dispozitivă reiese că soluția legislativă vizează modificarea integrală a unui articol, pentru o identificare corectă a acestuia, în fața textului propus se va insera forma abreviat㠄Art.”, urmată de cifra corespunzătoare a articolului.

6. La titlu, având în vedere normele de tehnică legislativă,  sintagma „cu modificările și completările ulterioare” trebuie eliminată.

7. La pct.5 în textul propus la art.21 alin.(5), este necesar să se precizeze dacă sunt zile calendaristice sau sunt zile lucrătoare. Observația este valabilă și la art.44 alin.(1), art.52 alin.(2), art.119.

8. La pct.6 în textul propus la art.25 alin.(2), pentru un spor de rigoare normativă expresia „vor fi specificate” este necesar să fie înlocuită cu expresia „sunt specificate”.

Din același motiv, la art.31 alin.(5) expresia „va elibera” este necesar să fie redată sub forma „eliberează”, iar expresia „adeverință ce va fi vizat㔠să fie redată sub forma „adeverința care este vizată”.

9. La pct.7, precizăm că în cazul abrogărilor, partea dispozitivă se va reda, astfel:

„7. Alineatul (3) al articolului 27 se abrogă”

Această observație o reiterăm în mod corespunzător pentru toate situațiile similare din proiect.

10. La pct.9 în textul propus la art.31, semnalăm că din text nu reiese care ar putea fi durata perioadei de probă și pentru persoanele necalificate.

Totodată, încetarea fără preaviz a contractelor individuale de muncă ar putea genera unele abuzuri.

11.        La pct.11, în textul propus la art.33, semnalăm că termenul de maximum 12 luni  în care angajatorul poate face angajări succesive, este lung și ar putea crea  incertitudine și instabilitate atât pentru  salariați aflați în perioada de probă, cât și pentru activitatea angajatorului.

12. La pct.12, în textul propus la art.34 alin.(3) și (5) menționăm că noțiunea nou-introdusă de „salariu brut” ar trebui definită pentru a nu se crea confuzii în aplicare și având în vedere și faptul că prevederile art.154-156 fac referire la conținutul, plata și stabilirea noțiunii de „salariu”. Totodată, la alin.(5) propunem înlocuirea expresiei „să ateste activitatea desfășurat㔠cu expresia „să prevadă durata activității desfășurate”.

13. La pct.13 în textul propus la art.35 alin.(1), pentru evitarea unor dubii în aplicare, ar trebui să se detalieze cum ar putea munci o persoană la același angajator în baza unor contracte individuale de muncă.

14. La pct.19, în textul propus pentru  lit.f) de la alin.(1) al art.40, prin acordarea dreptului angajatorilor, fără nici o circumstanțiere, de a stabili obiectivele de performanță, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora, se pot crea puteri discreționare care vor permite patronului oricând să concedieze salariatul.

Stabilirea acestor obiective de performanță și criterii de evaluare a realizării acestora, ar trebui să se facă cu acordul sau avizul sindicatelor sau reprezentanților salariaților.

15. La partea dispozitivă a pct.30, având în vedere că intervențiile vizează numai modificarea art.56, sintagma „și se completeaz㔠trebuie eliminată.

Totodată, la art.56 lit.d), având în vedere că în sistemul public de pensii nu există categoria de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare sugerăm să se analizeze sintagma din finalul textului „cu reducerea vârstei standard de pensionare”. Menționăm că, s-ar putea crea o discriminare în ceea ce privește încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru cazurile prevăzute, respectiv, diferitele categorii de pensionari.

16. La pct.35, în textul propus pentru alin.(21) al art.69, pentru o exprimare normativă, sugerăm înlocuirea expresiei „menționate” prin expresia „prevăzute”.

17. La pct.37 în textul propus la art.72 alin.(1)žeste necesar să se introducă termenul „publice” după cuvântul „instituțiile”.

18. La pct.49 în textul propus la art.90 alin.(2) lit.f), pentru claritatea textului sugerăm să se revadă sintagma „valoarea comisionului”. Considerăm că în contextul dat expresia potrivită ar fi „valoarea contractului”.

19. La pct.50, la textul prevăzut pentru alin.(2) al art.93, pentru rigoare normativă, sintagma „prevăzute la art.17 și la art.18 alin.(1)” se va scrie „prevăzute la art.17 și art.18 alin.(1)”.

20. La pct.59, la textul prevăzut la alin.(2) al art.107, pentru claritatea normei, este necesar a se revedea sintagma „în condițiile legii”, urmând a se preciza actul normativ avut în vedere

21. La pct.60, la textul prevăzut la art.111 alin.(5), din considerente de redactare, sintagma „prevăzute la alin.(2), (3) și (4)” va fi redactat㠄prevăzute la alin.(2)-(4)”.

22. La pct.62, la textul prevăzut pentru art.119 alin.(3), pentru a conferi normei mai multă precizie în exprimare, sintagma „pot fi compensate eventualele ore suplimentare” va fi scris㠄pot fi compensate orele suplimentare”.

23. La pct.64, la textul prevăzut pentru alin.(22) al art.122, în vederea realizării unei trimiteri corecte, în loc de „art.(21)” se va scrie „alin.(21)”.

24. La pct.68, la textul propus pentru alin.(2) al art.142, trimiterea „la art.142 alin.(1)” se va raporta doar „la alin.(1)”având în vedere că alin.(2) face parte chiar din structura art.142.

25. La pct.103 propunem eliminarea expresiei „din 16 aprilie” din cadrul normei de trimitere aflată în cuprinsul art.2931 .

Totodată, la art.293, semnalăm că textul propus pentru art.2931 se încadrează tematic în cuprinsul art.296 din actul normativ de bază.

26. La mențiunea transpunerii, potrivit alin.(2) al art.45 din Legea nr.24/2000, republicată trebuie specificate în detaliu textele transpuse, precum și Jurnalul Oficial în care au fost publicate Directivele transpuse.

27. La art.III,  pentru precizia exprimării expresia „Pe data intrării în vigoare”, se va înlocui cu expresia „La data intrării în vigoare”

Totodată la actul normativ de la liniuța a doua, se va introduce  sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

La liniuța a treia, dispoziția este incompletă, fiind necesar a fi specificat actul normativ din care face parte. Dacă este vorba de alin.(2) al art.298 din Codul muncii, această abrogare trebuie prevăzută în cadrul art.I, ca ultim punct.

Precizăm că ultima liniuță de la alin.(2) al art.298 din Codul muncii, se referă la abrogarea dispozițiilor contrare Codului muncii la data intrării sale în vigoare.

28. La art.IV pentru precizia normei, sintagma „în termen de 30 de zile” se va înlocui cu sintagma „la 30 de zile”.

29. La art.V, pentru o informare completă, sintagma „cu modificările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș  ILIESCU

 

București

Nr.